Obiceiurile tale zilnice – de la ce mănânci şi bei până la periaj – îţi pot dăuna dinţii.
Dacă medicul dumneavoastră dentist vă vorbeşte despre eroziunea smalţului, ar trebui să îl ascultaţi. Smalţul este un ţesut dur, calcificat care acoperă coroana dinţilor. Acesta reprezintă principalul scut împotriva a tot ce mâncăm şi bem pentru a ne proteja împotriva cariilor.
Este, de asemenea, partea albă a dinţilor, aşa că atunci când acesta va fi înlăturat, dentina ce stă la bază şi este mai galbenă va deveni vizibilă. Tratamentele pentru albirea dinţilor, ce funcţionează prin îndepărtarea petelor provocate de băuturi sau mâncăruri, nu vor funcţiona în acest caz.
Cum este erodat smalţul
Smalţul dentar oferă un scut incredibil de dur pentru dinţi, dar are o slăbiciune majoră: pH-ul (estimat) 5,5. Saliva funcţionează pentru a neutraliza acizii şi pentru a menţine acel echilibru, precum şi pentru a ajuta la înlocuirea ionilor de fosfaţi şi de calciu care sunt pierduţi, în vederea menţinerii smalţului puternic. Atunci când saliva nu poate ţine pasul cu acizii, poate interveni eroziunea smalţului.
În timp ce smalţul este incredibil de puternic, odată ce acesta este îndepărtat nu există cale de întoarcere. Deoarece nu există celule vii în smalţul dinţilor, acesta nu se poate regenera sau vindeca. Lăsat netratat, acest proces poate duce la pierderea dinţilor.
Cu toate acestea, eroziunea smalţului este pur şi simplu o parte naturală a îmbătrânirii. Folosim dinţii pentru a mânca, a bea şi a mesteca. Ca rezultat, smalţul se erodează de-a lungul timpului.
Eroziunea smalţului şi dieta.
De cele mai multe ori eroziunea smalţului se datorează dietei necorespunzătoare. Dacă aveţi o dietă sănătoasă, echilibrată, nu trebuie să vă faceţi griji. Dacă în schimb consumaţi sucuri zilnic, acestea pot provoca vătămări foarte rapide ale smalţului.
Unii din cei mai mari dăunători pentru smalţ sunt băuturile: sucuri, băuturi sportive şi, în special, ceaiul dulce, care este mai acid decât sucurile şi care conţine foarte mult zahăr. Acidul va consuma smalţul iar zahărul va începe dezvoltarea cariilor. Atenţie! Sucurile “fără zahăr” nu înseamnă neapărat că acesta nu dăunează, băuturile carbogazoase fiind în general foarte acide.
Purtând o discuţie cu medicul dumneavoastră stomatolog în legătură cu dieta, vă poate ajuta să determinaţi ce tipuri de modificări în stilul de viaţă ar trebui să adoptaţi pentru a vă ajuta la prevenirea eroziunii smalţului.
Probleme medicale care contribuie la eroziunea smalţului.
În anumite cazuri eroziunea smalţului dinţilor este cauzată de vărsături frecvente sau reflux al acidului gastric, care expune în mod repetat dinţii la acidul stomacal şi pot provoca subţierea smalţului. Riscul este mărit în timpul somnului, perioada în care producţia de salivă este scăzută, deci o protecţie la acizi mai mică.
Medicul stomatolog poate identifica aceste probleme verificând modele specifice de uzură din cavitatea bucală. Spre exemplu, în cazul refluxului gastroesofagian petrecut în timpul nopţii acesta poate observa deteriorări predominante pe partea pe care pacientul doarme cel mai des. Totodată, o persoană care suferă de bulimie ar putea avea pierderi de smalţ pe suprafeţele interioare ale dinţilor de sus.
Şlefuirea dinţilor poate, de asemenea, să deterioreze într-un mod fizic smalţul, fiind foarte important să discutaţi cu medicul dentist pentru a determina cauza principală a măcinării şi pentru a găsi o soluţie.
Tratamentul pentru eroziunea smalţului
Dacă observaţi simptome ale eroziunii smalţului, cum ar fi dinţi decoloraţi sau sensibilitate la alimente sau băuturi calde sau reci, este important să vizitaţi dentistul, care vă poate ajuta să evaluaţi opţiunile şi să alegeţi un curs de acţiune. Nimic nu vă poate înlocui smalţul, dar, în plus faţă de anumite modificări în stilul de viaţă puteţi apela la anumite produse şi proceduri dentare ce va pot ajuta.
Pentru început, medicul dentist vă poate recomanda perierea cu o pastă de dinţi ce conţine fluor sau folosirea unei ape de gură pe bază de fluor.
Dacă eroziunea smalţului cauzează sensibilitate sau dacă sunteţi interesat de modificări cosmetice, faţetele dentare sau coroanele artificiale pot reda aspectul de dinţi albi, sănătoşi.
Pentru persoanele ce au pierdut smalţul dinţilor la nivelul gingiei, plombarea zonelor respective poate ajuta.
Află mai multe despre îngrijirea dinților, de la medicii clinicilor de stomatologie – ortodonție Qmed București:
Cum să ne spălăm eficient pe dinţi
Cele 4 tipuri de dinţi şi funţionalitatea acestora
8 paşi pentru un zâmbet strălucitor şi sănătos