Dinţii şi structura gurii joacă roluri importante în capacitatea dumneavoastră de a mânca, vorbi, şi a rămâne sănătoşi.

Cei mai mulţi dintre noi nu se îngrijesc suficient de igiena orală până când nu apare o problemă. Dinţii noştri nu ne ajută doar la masticaţie, ei joacă un rol important în vorbire şi ne afectează în general sănătatea. Informându-vă cu privire la sănătatea dentară veţi face primul pas spre a oferi dinţilor atenţia pe care aceştia o merită.

Cât de multe ştiţi despre dinţii dumneavoastră?

Dezvoltarea dinţilor

Oamenii au două seturi de dinţi: dinţii primari (de lapte) şi dinţi permanenţi (adulţi), care se dezvoltă în etape. Deşi calendarul este diferit, dezvoltarea fiecăruia dintre aceste seturi de dinţi este similară. Iată câteva informaţii despre cum se dezvoltă dinţii:

  • Dinţii au tendinţa de a erupe într-o manieră simetrică, ceea ce înseamnă ca molarul din partea stângă sus ar trebui să crească în acelaşi timp cu molarul din partea dreaptă sus;
  • Dezvoltarea dinţilor începe cu mult înainte ca primul dinte să devină vizibil. De exemplu, primul dinte al unui copil apare la aproximativ şase luni, însă dezvoltarea acestor dinţi începe de fapt în timpul primului trimestru al sarcinii;
  • Prima va fi formată coroana dintelui, urmând ca rădăcinile să-şi continue dezvoltarea chiar şi după ce dintele a erupt;
  • Cei 20 de dinţi primari vor apărea între vârstele de 2½ şi 3 şi rămân până la vârsta de 6 ani. Între vârstele 6 şi 12 ani aceşti dinţi primari încep să cadă pentru a face loc setului permanent de dinţi.
  • Dinţii adulţi încep să crească la vârste cuprinse între 6 şi 12 ani. Majoritatea adulţilor au 32 dinţi permanenţi.

Părţile dintelui

Un dinte este împărţit în două părţi de bază: coroana (partea vizibilă, albă a dintelui) şi rădăcina (care nu este vizibilă). Rădăcina se extinde sub linia gingiilor şi ajută ancorarea dintelui în os. Dinţii dumneavoastră conţin patru tipuri de ţesuturi cu funcţionalităţi diferite. Acestea includ:

  • Aceasta este substanţa vizibilă ce acoperă coroana dinţilor. Mai greu decât osul, smalţul protejează ţesuturile vitale din dinte. Smalţul este alcătuit din hidroxiapatină, fosfor şi calciu;
  • Sub smalţ găsim Dentina, care este calcificată şi are un aspect asemănător osului. Dentina nu este la fel de dură ca smalţul, prezentând deci un risc mare de deteriorare în cazul în care smalţul este îndepărtat;
  • Cementul dentar. Acest ţesut acoperă rădăcina dentară şi o ajută să se ancoreze în os. Este mai moale decât smalţul şi dentină; cea mai bună modalitate de a proteja acest ţesut de degradare este prin îngrijirea gingiilor. Cementul are o culoare galben deschis şi este de obicei acoperit de gingii şi os. Cu o îngrijire dentară inadecvată, gingiile pot deveni bolnave şi se pot retrage, expunând cementul la plăci dăunătoare şi la bacterii;
  • Pulpa dentară. Se regăseşte în centrul dintelui şi conţine vase de sânge, nervi şi alte ţesuturi moi care livrează nutrienţi şi semnale către dinţi.

 Tipuri de dinți şi caracteristicile acestora

Dinţii va ajuta să mestecaţi mâncarea, facilitând digestia. Fiecare tip de dinte are o formă uşor diferită şi efectuează o activitate distinctă. Tipurile de dinţi includ:

  • Incisivii. Sunt cei 8 dinţi din faţa gurii (patru pe partea de sus şi patru pe partea de jos). Acestia sunt dinţii ce va ajuta să muşcaţi din alimente. Sunt, de obicei, primii dinţi ce au erupt, la aproximativ 6 luni pentru bebeluşi şi între 6 şi 8 ani pentru setul de adulţi;
  • Caninii. Cei 4 canini vor fi următorul tip de dinţi dezvoltaţi. Aceştia sunt cei mai ascuţiţi dinţi şi au rolul de a rupe bucăţile de alimente. Caninii de lapte apar, în general, între 16 şi 20 luni, cei din partea de sus apărând puţin înaintea celor inferiori. În cazul dinţilor permanenţi ordinea este inversată, caninii din partea de jos apărând în jurul vârstei de 9 ani iar cei din partea superioară la vârsta de 11-12 ani.
  • Premolarii. Sunt utilizaţi pentru mestecarea şi măcinarea alimentelor. Adulţii au 4 premolari pe fiecare parte a gurii – doi pe partea superioară şi doi pe maxilarul inferior. Nu există premolari de lapte (primari); primii premolari apar în jurul vârstei de 10 ani, următorii doi apărând aproximativ un an mai tarziu. Aceştia iau locurile primului şi celui de-al doilea molar primar (descris mai jos).
  • Sunt, de asemenea, utilizaţi pentru mestecarea şi măcinarea alimentelor. Molarii primari (de lapte) apar între 12 şi 28 de luni şi sunt înlocuiţi de primul şi al doilea premolar.
  • Molarii permanenţi. De asemenea, patru superiori şi patru inferiori nu înlocuiesc nici un dinte primar, ci apar în spatele tuturor dinţilor, în partea interioară maxilarului. Primii molari permanenţi erup în jurul vârstei de 6 ani (înainte ca molarii primari să cadă), în timp ce al doilea set de molari apar între vârstele 11 şi 13 ani.
  • Molarul de minte. (măseaua de minte) Aceştia sunt ultimii dinţi care se dezvoltă şi nu erup, în mod tipic, până la vârsta de 18-20 de ani. Unii oameni nu dezvoltă niciodată aceşti dinţi. Aceşti molari pot cauza aglomerarea dentiţiei şi trebuiesc înlăturaţi.

Gura ta este importantă, aşa că nu neglija dinţii sau sănătatea orală. Pentru o sănătate dentară bună, periaţi-vă pe dinţi şi folosiţi aţa dentară într-un mod regulat, nu fumaţi, nu adoptaţi o dietă nesănătoasă şi consultaţi-vă periodic la medicul stomatolog. O gură sănătoasă reprezintă un corp sănătos – şi un zâmbet frumos.

Află mai multe despre îngrijirea dinților, de la medicii clinicilor de stomatologie – ortodonție Qmed București:

8 paşi pentru un zâmbet strălucitor şi sănătos

Dinte rupt sau crăpat: ce trebuie făcut

Eroziunea smalţului dinţilor